Banca Rusiei împrumută băncile ca băncile să împrumute statul

Statul rus şi-a pierdut în iulie cumpărătorii de obligaţiuni, iar băncile care ar fi trebuit să le cumpere pierd depozite de şapte luni. Golul l-a umplut banca centrală, care a devenit principalul furnizor de lichiditate al sistemului bancar. Lanţul are patru verigi: oamenii scot bani din bănci; băncile rămân fără lichiditate liberă; statul nu-şi mai poate vinde obligaţiunile; banca centrală dă băncilor bani pe garanţia titlurilor de stat.

• Prima verigă: retragerile din bănci

În primele două săptămâni ale lunii august, numerarul aflat în circulaţie în Rusia a crescut cu 286,4 miliarde de ruble, aproximativ 3,4 miliarde de dolari, după ieşiri de 7,3 miliarde de dolari în iulie şi de peste 4,5 miliarde în iunie. Cifrele sunt ale Băncii Rusiei şi au fost publicate de The Washington Post la 18 august, într-un articol semnat de Catherine Belton. Este a şaptea lună consecutivă de ieşire netă de numerar din sistemul bancar.

Taras Skvorţov, vicepreşedinte şi director financiar al Sberbank, declarase la postul de radio RBK, la sfârşitul lunii iulie, că retragerile ajunseseră la circa 2.000 de miliarde de ruble de la începutul anului; declaraţia a fost publicată de The Moscow Times la 31 iulie. La jumătatea lunii august, totalul trecuse de 2.400 de miliarde. Banca Rusiei a consemnat că numerarul în circulaţie a crescut cu 700 de miliarde de ruble în iulie, faţă de 500 de miliarde în iunie, mai repede decât în aceeaşi perioadă a anilor precedenţi.

• A doua verigă: băncile rămân fără lichiditate

Cinci dintre cele mai mari şapte bănci ruse au înregistrat ieşiri nete ale depozitelor persoanelor fizice, potrivit Euronews, 19 august. Gazprombank a pierdut 299,5 miliarde de ruble, adică 10,8% din depozite, în patru luni; Rosselhozbank, peste 15%; Alfa-Bank, cea mai mare bancă privată, 179,4 miliarde, adică 5,6%.

Băncile s-au apărat ridicând dobânzile. Media la depozitele pe trei luni la primele douăzeci de bănci a ajuns la 13,76% la 5 august, cel mai ridicat nivel din martie, deşi banca centrală îşi redusese în iulie dobânda de politică monetară la 14%. Datele sunt ale platformei Finuslugi. Concluzia lui Skvorţov, în aceeaşi intervenţie de la RBK: băncile au astăzi fonduri numai pentru creditarea clienţilor, care este activitatea lor de bază.

• A treia verigă: statul rămâne fără cumpărători

La 20 iulie, Ministerul rus de Finanţe a suspendat pe termen nedeterminat licitaţiile de obligaţiuni de stat, motivând într-un comunicat că vrea să stabilizeze piaţa; anunţul a fost transmis de Interfax şi de Reuters. Ministerul plănuise pentru trimestrul al treilea împrumuturi de 1.500 de miliarde de ruble, în paisprezece şedinţe de licitaţie. Din cele trei şedinţe ţinute în iulie, una singură a produs vânzări: 9,1 miliarde de ruble, la 1 iulie. Planul de împrumut intern pentru întregul an era de 4.400 de miliarde.

Randamentele titlurilor cu scadenţe de peste zece ani depăşiseră 16,5%, iar băncile care le deţineau au înregistrat pierderi din reevaluare de circa 200 de miliarde de ruble, potrivit The Moscow Times, 31 iulie.

• Bugetul: aproape dublul ţintei în şapte luni

Deficitul bugetului federal a fost de 6.455 de miliarde de ruble în primele şapte luni ale anului, adică 2,8% din produsul intern brut, potrivit datelor Ministerului de Finanţe publicate la 11 august şi preluate de Interfax. Legea bugetului prevedea pentru întregul an 3.786 de miliarde, adică 1,6% din produsul intern brut. Bloomberg a calculat, pe aceleaşi date, un deficit de 724 de miliarde numai în luna iulie, după un excedent în iunie. Analiştii Gazprombank estimează un deficit anual de 6.500-7.500 de miliarde de ruble, potrivit The Moscow Times, 31 iulie.

• Socoteala: din ce a fost acoperit deficitul

Deficitul de acoperit în ianuarie-iulie a fost de 6.455 de miliarde de ruble. Din soldurile libere ale contului unic al Trezoreriei au fost retrase circa 3.500 de miliarde de la începutul anului, potrivit estimărilor lui Serghei Aleksaşenko, fost prim-viceguvernator al Băncii Rusiei; estimările au fost reluate de presa ucraineană în jurul datei de 13 august şi nu sunt date oficiale. Partea lichidă a Fondului Naţional de Bunăstare a scăzut de la 4.100 de miliarde la 1 ianuarie, cifră publicată de The Moscow Times la 16 ianuarie, la 3.690 de miliarde la 1 august, cifră a Ministerului de Finanţe transmisă de agenţia TASS: aproximativ 410 miliarde. Datoria publică internă a crescut de la 30.650 la 32.920 de miliarde între 1 ianuarie şi 1 iunie, potrivit publicaţiei The Insider: vreo 2.270 de miliarde.

Suma celor trei este de aproximativ 6.180 de miliarde, faţă de un deficit de 6.455. Socoteala se închide, cu o diferenţă care intră în marja estimărilor. Cifra împrumutului este cunoscută până la 1 iunie, nu până la 31 iulie.

Ce a mai rămas: contul Trezoreriei a scăzut de la circa 8.000 la circa 4.500 de miliarde de ruble în acest an, potrivit aceloraşi estimări, iar Fondul Naţional de Bunăstare avea 3.690 de miliarde lichide la 1 august. Împreună, în jur de 8.200 de miliarde. Analiştii Gazprombank estimează deficitul întregului an la 6.500-7.500 de miliarde, potrivit The Moscow Times din 31 iulie.

O precizare asupra surselor. Cifrele privind rezervele provin de la instituţii ale unui stat aflat în război, care ar avea interesul să le arate mai mari decât sunt, şi ale unui stat vecin aflat în război cu el, care ar avea interesul contrar. Nepotrivirile există şi în raportările ruseşti: pentru primul trimestru din 2026, Trezoreria a raportat cheltuieli federale de 7.930 de miliarde de ruble, iar Ministerul de Finanţe, 12.890 de miliarde pentru aceeaşi perioadă, potrivit The Insider. Dacă deficitul este raportat mai mic decât este, iar rezervele mai mari, atunci termenul calculat mai sus este maximul, nu minimul.

• A patra verigă: creditul băncii centrale

De la începutul anului, Banca Rusiei a acordat băncilor credite suplimentare de 2.300 de miliarde de ruble, iar datoria totală a instituţiilor de credit faţă de ea a ajuns la 6.000 de miliarde; cifrele au fost date de Skvorţov şi publicate de The Moscow Times la 31 iulie. Creanţele băncii centrale asupra sectorului bancar erau de 6.243 de miliarde de ruble la 22 iulie, cu 2.600 de miliarde mai mult decât la 1 ianuarie, potrivit aceleiaşi publicaţii, la 25 iulie.

Banca centrală şi-a menţinut pentru 2026 prognoza deficitului structural de lichiditate la 2.400-3.600 de miliarde de ruble şi a arătat că nevoia de lichiditate a sectorului în condiţii de piaţă a fost în medie de 5.100 de miliarde de ruble în iulie, la fel ca în iunie. Datele au fost publicate de Interfax la începutul lunii august.

Propoziţia care rezumă lanţul îi aparţine tot lui Skvorţov, la 31 iulie: toată speranţa stă acum într-o formă de sprijin din partea băncii centrale.

Citeşte Rusia a epuizat trei dintre cele patru surse de finanţare a războiului